Redactor sef: Alexandru LAMBA
Redactor sef-adj.: Teodora MATEI
Redactia: Adina AILOAIEI, Marcel GHERMAN,
Bogdan S. POPESCU, Sorin Catalin TRASCU

Contributii grafice: John DOBRO
Editor / Director: George SAUCIUC
Povestiri

Metafizica visului

                      De data asta aproape reuși să atingă pământul. Cu măsurătoarea precisă a viselor, știu că avu mai puțin de 2 cm. Dar ce înseamnă oare distanțele în vise? 2 cm pot la fel de bine să fie 2 kilometri sau chiar infinitul. Se trezi...

E-508

            Efectuând mişcarea involuntar şi mecanic, Florin introduce plictisit moneda în sistemul pentru blocarea căruciorului pentru cumpărături, împingându-l către intrarea destul de largă şi primitoare a supermarket-ului foarte aglomerat, ridicat cu ceva timp în urmă undeva la periferia oraşului.           Rutina zilnică îi strivise parcă orice urmă de bucurie. În...

Dezgheţ

publicată prima dată în revista Nautilus            Vodca de-aseară îşi deschisese biroul central al efectelor secundare în creştetul capului. Ţăcăneau faxuri. Fâşâiau imprimante. Se raţionalizau reflexe. Şapte venea după nouă. De acolo plecau agenţii mahmurelii, în toate direcţiile. Şi toate telefoanele alea care nu mai încetau nu mai încetau nu mai...

Crist sideral

            Întuneric… Moarte… Întuneric… Obosit de atâtea erori, Omul, victimă a evului atomic, sfârteca vidul, însinguratca o umbră alungată. Din când în când îşi mai întorcea privirea durută în urmă, apoi, cuprins parcă de o şi mai mare tristeţe se lăsa să plutească pradă întâmplării. Peste umerii săi, geometria ucisă a Universului se scurgea...

Acolo unde vântul nu rostogoleşte norii

 Proză distinsă cu menţiune la cea de-a IV-a ediţie a Concursului Naţional de Proză  „Mihail Sadoveanu”           Excursie, solitar, pădure, cărări, căţărări, hăţişuri, rar câte-o poiană, iarăşi urcuşuri, peisaj fain, lipsă de nori, lipsă de vânt, coborâri, soare, zăduf, dealuri şi munţi aproape. S-ar impune un popas. Cred că-i cam mare...

Plăcerea gâtlejului

            Se spune că de fapt ar fi fost patru magi. Doar că unul dintre ei s-ar fi despărţit de ceilalţi undeva de-a lungul călătoriei lor, cuprins brusc de o pasiune nebună. S-ar fi abătut, spune legenda, pentru a găsi nici mai mult nici mai puţin decât reţeta rahatului, desertul...

Întunericul sinelui (III)

            Nu înţelese imediat la ce se referea păcatul acela, fiindcă altfel, nu şi-ar fi făcut probleme. Darkmound îşi închipuia că va apare iar vreo scenă din trecutul lui şi dacă Angel făcea asta din nou, bărbatul era pregătit să-l bată.           Auzindu-l, îngerul îşi îngustă privirea, dar n-apucă să ia...

Moartea unei prinţese înaripate

Povestire publicată prima dată în revista Egophobia              1. Planeta                     – Domnul doreşte un transport ieftin şi comod?           Jonnerul care-l asaltase imediat ce păşise afară din astroport era pipernicit, mergând puţin aplecat în faţă – în modul slugarnic al celor obişnuiţi să li se poruncească. Capul ras...

Regina

            Sunt preluat de o furnică. Corpul doar în aparenţă firav susține un cap disproporționat de mare. Culoare înguste și tubulare mi se deschid înainte. Din pereții netezi izvorăște o lumină slabă, difuză.           După un timp, culoarele se lărgesc și numărul creaturilor crește.           În sfârșit, cred, am ajuns...

Două minute

            Două minute. Am întârziat deja două minute… dar aproape că am ajuns la sala domnului Albertein. Întotdeauna m-am întrebat de ce sala aceasta, laboratorul de fizică, cel mai important, este la etajul cinci al Universităţii. Când am intrat în sală, Albert, aşa cum ii spunem noi, studenţii, tocmai începuse lecţia. S-a uitat la...

Eliberarea trandafirilor

            Un tip straniu străbătea o străduţă umbrită de clădirile ei înalte, păşind încet, ritmic. Purta un joben negru, un pardesiu puţin şifonat, cu nasturi argintii şi o umbrelă cu câteva găuri minuscule( ţinând-o cu mână stângă, învelită de o mânuşă gri , cu vârful umbrelei despicând stratul subţire şi moale de zăpadă). La...

Ultima suflare

Mântuirea şi dezastrul sunt cam acelaşi lucru.           (Stephen King)                       O ploaie al naibii de rece cădea cu repeziciune pe pământul mocirlos. Stropii grei se izbeau de asflatul ud, tulburând apa din băltoacele uriaşe. Norii negri domneau pe cer ca la ei acasă şi un vânt monstruos se comporta de parcă el...