Dracula

Vampirul ca şi motiv ficţional care a umplut mii de pagini, a consumat kilograme de peliculă cinematografică, a înfierbântat imaginaţia sutelor de oameni.

Acest filon este cel mai bine reprezentat prin contele transilvănean Dracula. Vampirii creaţi de marii scriitori Goethe, Heine, Hoffman sau Baudelaire au fost considerabil depăşiţi de ficţiunea aproape bolnăvicioasă a irlandezului Bram Stoker, care în 1897 l-a dăruit beletristicii universale, prin romanul său Dracula, caracterizat de către Oscar Wilde ca „poate cel mai frumos roman din toate timpurile”.

Scriitorul irlandez Abraham „Bram” Stoker s-a născut pe 8 noiembrie 1847 în Clontarf, lângă Dublin, şi a murit pe 20 aprilie 1912 în Londra. Şi-a început cariera publicistică ca şi critic de teatru pentru ziarul Dublin Evening Mail, a publicat povestiri, eseuri şi romane, cel mai cunoscut fiind excelenta ficţiune gotică Dracula, care la un secol de la publicare a rămas un best-seller multiplicat în milioane de exemplare.

Vorbind acum despre acţiunea cărţii, ea începe cu un tânăr secretar al unui avocat londonez, Jonathan Harker, care pleacă din Anglia spre Transilvania pentru a perfecta cu enigmaticul conte de Bârgău, Dracula, cumpărarea unor proprietăţi din preajma Londrei.

Călătoria lui Harker e presărată de întâmplări ciudate, pe care acesta le notează în jurnalul lui. Apar misterioase forţe supranaturale trimise în calea tânărului chiar de însuşi contele Dracula. Pe parcursul perioadei în care Harker este oaspetele excentricului conte având viziunea macabră într-un castel ruinat şi misterios bistriţean, acesta află că Dracula este un vampir care torturează de sute de ani lumea carpatină. În fiecare noapte acest tenebros personaj atacă oameni, cărora le suge sângele printr-o muşcătură la gât. Cei muşcaţi se contaminează şi devin la rândul lor vampiri. Harker devine fără voia lui, prizonierul contelui. Între timp, Dracula se îndreaptă spre Anglia.

Harker evadează şi, ajuns în Londra, îşi convinge prietenii că pentru binele umanităţii vampirul trebuie distrus. Astfel, până la urmă, şase justiţiari îl urmăresc pe Dracula care fugise din Anglia, şi pe traseul de întoarcere încercă să scape de urmăritori, care totuşi îl ţin din scurt. Contele încolţit trimite în calea urmăritorilor zăpezi apocaliptice, fantome, haite de lupi. Dar cei şase justiţiari, conduşi de Van Helsing, reuşesc să prindă convoiul de ţigani ce duceau cavoul în care se afla Dracula şi îl atacă până la apusul soarelui, când vampirul este lipsit de puterile lui supranaturale.

În faţa castelului din pasul Bârgăului, urmăritorii desfac lada-sicriu şi-i bat lui Dracula-vampirul un cui în inimă. Sângele ţâşneşte şi strigoiul din Carpaţi se pulverizează, finalul s-a dorit închis, iar binele triumfă.

Dar acest mit sinistru a devenit unul dintre principalele mituri ale lumii occidentale, cu tendinţa de a cuceri mapamondul. Publicistul David Ansen, în revista Newsweek, concluziona că mitul Dracula corespunde cel mai bine visului american, fricii oamenilor în faţa morţii şi idealului tinereţii veşnice.

George Sauciuc, s-a născut pe 01 decembrie 1982, în Vatra-Moldoviţei, judeţul Suceava. A terminat  Colegiului Naţional Nicu Gane – Fălticeni, secţia filologie (istorie – limba latină). Finalist al Concursului ISTORIA MEA – EUSTORY ediţia a III-a, a câştigat premiul pentru Perseverenţă în cadrul Seminarului de SF “Păturica Rotundă“ în 2006. Este membru al Cenaclului de Literatură şi Artă Tânără Zidul de Hârtie, Suceava. Redactor colaborator al revistei electronice Mixul de Cultură, al cotidianelor Suceava Pe Net şi Crai Nou.